Filozofia fericirii

   Stăm şi filozofăm asupra vieţii. Discutăm fericirea, uneori încercăm s-o definim, să-i atribuim noţiuni subînţelese, dar zadarnice ne sunt eforturile. Fericirea nu se înţelege, ea se simte cu toată plinătatea fiinţei. Suntem predispuşi despicării firului. Pierdem esenţialul. Uităm să trăim. Uităm cum se simte!

    Încep să-mi trăiesc viaţa. Sper să învăţ  să gust din prinosul vieţii. Sper ca zîmbetul să fie  efemer asemeni unei pecete pe chipul meu .

    Azi am văzut cea mai frumoasă stea. A căzut lăsînd în urmă amintirea frumuseţii ei. S-a pierdut în neant, poate gustînd o clipă din fericirea zborului. Mi-am pus o dorinţă. O împărtăşesc:  … să trăiesc.