În urmă cu 9 luni, la început de an şcolar, am fost în aceeaşi ipostază. În faţa mea , răsăreau aidoma gîndurilor răzleţe toţi elevii, profesorii şi părinţii, iar eu încurajam picii de clasa 1 cu optimism şi idealuri măreţe...
Acum, după aproape 3240 de zile petrecute în mrejele şcolii, noi, absolvenţii claselor a 12 avem nevoie de încurajări...Ne simţim în ipostaza unor micuţi de clasa 1, pentru că ne aşteaptă o lume nouă, o lume mirifică, o lume în care ne vom face noi prieteni, şi vom interacţiona cu alţi povăţuitori ai vieţii...
Azi am păşit pentru ultima oară ograda liceului în calitate de elev, şi mă simt copleşită de emoţii şi melancolie.Am aşteptat, indirect şi involuntar 12 ani această zi, şi acum, iată-mă...Dar parcă devine o povară despărţirea de locul unde ne-am definit atît de artisitc personalitatea, unde ne-am cizelat caracterul şi unde am fost îndrumaţi de cei mai buni profesori .
Am un profund sentiment de mulţumire interioară şi de pace cînd mă gindesc la vieţile scumpilor profesori pe care i-am atins de-a lungul celor 12 ani... Şi îmi îndrept către ei toate mulţumirile mele, fiindcă fără ei, eu n-aş mai fi fost eu, cea de acum! Vă mulţumesc, dragilor, pentru că mi-aţi permis să învăţ de la voi! Vă mulţumesc, dragilor, pentru că aţi crezut în mine şi m-aţi făcut puternică! Vă mulţumesc, dragilor, pentru minunatele momente petrecute împreună. Ele reprezintă extrem de mult pentru mine - un izvor nesecat de energie şi învăţăminte.
Vă mulţumesc pentru răbdarea de care aţi dat dovadă, pentru înţelegere, pentru sprijin.
Mulţumim, doamnă dirigintă, Zinaida Ilicina (şi poate ar suna banal că vă numesc în varianta rusă), dar pentru mine, numele dvs va rămîne etern tipărit în subconştientul meu, şi îmi voi aminti de dvs ca fiind singura dirigintă pe care am avut-o începînd cu clasa 6 şi finisînd cu a 12. Dumneavoastră aţi fost martorul cel mai veridic al creşterii şi maturizării noastre. Ne-aţi înteles şi ne-aţi dat posibilitatea, totuşi ,să ne dezvoltăm personalităţile, să devenim oameni puternici, oameni cu tărie de caracter, care ştiu a-şi afirma ideile.Fără felul dvs de a fi, noi acum...poate am fi fost alţii...şi aş fi regretat enorm, doar ne-aţi făurit atît de armonios caracterele.
Mulţumim doamnă Dvornic, pentru felul în care ne-aţi motivat, pentru efortul asiduu de a avea un limbaj cizelat şi pentru că aţi crezut în noi, şi ne-aţi dat de atîtea ori posibilităţile de a ne afirma!
Mulţumim, doamnă Ecaterina Petrovna şi doamnă Tatiana Ivanna, pentru felul în care aţi reuşit să ne însuşiţi anumite principii şi pentru modelul uman pe care ni l-aţi insuflat!
Mulţumim, doamnă Maria Vasilina şi doamnă Vera Ivanna pentru dibăcia cu care ne-aţi introdus într-o lume greu de descifrat şi pentru grija pe care ne-aţi purtat-o!
Mulţumim cu tot respectul, şi doamnei Ecaterina, profesoara de chimie şi domnului Vasile Ivanci, profesorul de fizică, pentru atenţia pe care ne-aţi acordat-o şi pentru că ne-aţi făcut, oră de oră, să ne simţim personalităţi şi oameni maturi, care vor avea un viitor măreţ.
Mulţumim, doamnei profesoară Ludmila Ivanna şi Tamarei Dimitrivna, pentru dăruirea din cadrul fiecărei ore, pentru apreciere şi pentru şansa oferită de a ne afirma cu propriile noastre convingeri!
Multumin Silvia Vladimirovna , Alexandra Stipanna şi primei noastre învăţătoare, Sofia Ivanovna, pentru posibilitatea de a vă cunoaşte ca profesor , şi de a ne convinge că sunteţi nişte femei, mame şi profesoare extraordinar de minunate.
Vă mulţumesc, dragilor, pentru că existaţi! Eu sunt eu , doar prin voi!
Bacalaureatul ce ne bate la uşă să de-a Domnul să fie un oaspete plăcut, şi după el, la Balul de Absolvire, să ne convingem încă odată că toată sămînţenia personalităţii noastre o datorăm vouă, stimaţi dascăli.
31.05.2011
